Salut,
Context v-a arătat până acum afacerile apropiaților lui Putin în România, în seria oligarhilor ruși nesancționați , care ne alimentează cu vitamine, de exemplu, v-am arătat cum funcționează rețele de dezinformare rusești, dar și cum acționează propaganda Kremlinului, iar săptămâna asta a venit rândul românilor care au legături apropiate cu Rusia.
Și cu candidații la președinție.
Campania lui Mircea Geoană în Bucureși a fost condusă de Rareș Mănescu, care s-a asociat cu un propagandist admirator al lui Putin, cu dese deplasări în zonele ucrainene anexate de ruși.
E o investigație la care au lucrat jurnaliști din cinci țări: Matei Rosca (reporter.london), Martin Laine (Delfi, Estonia), Dossier Center, Iurie Sanduta (RISE Moldova), Iulia Stănoiu, Mihaela Tănase, Cristian Andrei Leonte, Biro Attila (Context.ro – România) și a fost realizat cu ajutorul Investigative Dashboard și al softului EPIEOS.
E important să știți cum se face jurnalismul, pentru că Mircea Geoană a răspuns investigației cu un atac conspiraționist, în care nu a putut aduce niciun argument în favoarea sa, în schimb a vorbit despre:
“o acțiune de compromitere și dezinformare cu proveniență externă și execuție internă” și a făcut apel “către instituțiile statului roman (…) pentru a veghea și proteja democrația românească”.
N-a spus nimic despre colaboratorul său și al propagandiștilor ruși, Rareș Mănescu, sau despre campania sa, care a început cu câteva luni înainte de demisia de la NATO, în opoziție cu regulamentele organizației.
Pentru că sunteți cititori ai newsletterului Context și sprijiniți jurnalismul de investigație, primiți astăzi acces la un document care nu a apărut în articolul de pe site. Aveți acces exclusiv la dosarul firmei aflate în centrul investigației noastre. Firma pe care soții Mănescu o au cu omul de afaceri rus Alexey Kozlov.
Una dintre cele mai puternice reacții la această investigație a venit de la unul dintre cei mari opozanți ai lui Putin, aflat acum în exil.
Dacă aveti date sau informații relevante pentru caz, vă rugăm să dați reply acestui email sau să ne scrieți pe info@context.ro.
Vom încerca să vă oferim aici acces la documente și informații speciale din investigațiile noastre. Cel mai important lucru pentru noi e să oferim publicului investigații care să scoată la lumină date și informații de care au nevoie pentru a lua cele mai bune decizii. Facem jurnalism în interes public. Dacă vrei să ne susții munca, acum o poți face mult mai ușor.
Dacă nu ne poți susține financiar, e în regulă, dar spune-i unui prieten despre noi. Dă newsletterul mai departe. Jumătate din timp muncești pentru stat și jumătate din banii tăi sunt furați de alții. Cu susținerea ta putem combate corupția și risipa banului public.
Nu scriam doar despre oligarhi ruși. Ne uităm și la milionarii români, îmbogățiți din afaceri cu statul, sub ochii îngăduitori ai acestuia. Mihaela Tănase a scris despre faptul că judecătorii sibieni au decis anchetarea lui Jurgen Faff până la capăt pentru lucrări neautorizate la o clădire monument istoric din centrul fortificat al orașului Sibiu, deși procurorii au considerat că nu există interes public în finalizarea dosarului. Afaceristul a mai fost inculpat în alte patru dosare similare, tot pentru intervenții fără autorizații sau avize de la Direcția de Cultură. Are păsuiri foarte curioase.
Mai poți face ceva. Hai să ne cunoști. Miercuri, pe 9 octombrie, de la 19, suntem la Seneca AntiCafe, să răspundem întrebărilor tale despre jurnalism. Locurile sunt foarte limitate, așa că
E o perioadă bună pentru jurnalism, așa că haideți să vedem ce au făcut colegii noștri.
PressOne
Când celelalte media ne pregăteau spaimele pentru un ciclon care nu a fost, Laura Popa scria despre cum România a pierdut 160 de milioane de euro din PNRR pentru Lunca Dunării, iar acum se protejează cu saci de nisip.
Info Sud-Est
Suntem înconjurați vremelnic de ape, dar de multe ori ne trezim asaltați de gunoaie. Cât plătim pe gunoi: Harta taxelor din marile municipii din România. Cine plătește cel mai multe, cine cel mai puțin și câte ceva din ce se vede.
Rise Project
Arată cum cum mii de metri cubi de lemn sunt transportați în fiecare lună de firme care folosesc imagini false sau în care nu este vizibilă marfa. Zeci de companii din industria de prelucrare a lemnului continuă să folosească fotografii clone pentru transporturile cu lemn, deși autoritățile noastre au promis în urmă cu câteva luni că vor sancționa drastic companiile care păcălesc Sistemul de Trasabilitate a Materialului Lemnos (SUMAL). Fac asta și ocoale silvice din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor ROMSILVA
.
Recorder
Copacii și spațiile verzi ne-ar putea ajuta. În lupta cu poluarea, cu temperaturile extreme, cu o calitate mai bună a vieții. Dar sunt de multe ori sacrificați. Jurnaliștii explică de ce amenda pentru tăierea unui copac în București e de doar 25 de lei.
G4Media
Dacă vă întrebați ce mai crește zilele acestea, răspunsul ar putea fi găurile pe care le dă Administrația Prezidențială bugetului de Stat. Președintele Iohannis și-a amenajat un miniteren cu trei găuri la vila de protocol de la Neptun. La ultima rectificare bugetară, administrația de la Cotroceni a primit în plus șapte milioane de lei.
Îți mulțumim că ești alături de jurnalismul de calitate, pe orice canal.